Povești de pe țărmuri uitate
Am ajuns înainte de răsărit, iar nisipul rece scârțâia fin sub picioare. Doar trei pescăruși au traversat țărmul, lăsând urme efemere; în acea clipă, timpul părea să stea în loc și respirația a devenit mai ușoară.
Povești de pe țărmuri uitate
Într-un golf liniștit, am zărit o siluetă delicată înotând aproape de mal. Am rămas nemișcat, respectând distanța; momentul a fost scurt, dar a lăsat o amprentă de mirare și grijă pentru acest ecosistem sensibil.
Povești de pe țărmuri uitate
Când norii s-au spart, aerul a adus un miros de sare și iarbă udă. Plaja strălucea, iar zgomotul lumii a rămas departe; în tăcere, am înțeles de ce liniștea e cel mai prețios suvenir.
Povești de pe țărmuri uitate
Lorem ipsum dolor sit amet, consectetur adipiscing elit. Ut elit tellus, luctus nec ullamcorper mattis, pulvinar dapibus leo.